În județul Bistrița-Năsăud, din 253 de clădiri investigate, media anuală a fost de 144 Bq/m³, cu 9% dintre clădiri peste 300 Bq/m³. Județul este clasificat în zona de prioritate moderată. Zona muntoasă din nordul județului, care include Munții Rodnei, pare să contribuie la o variabilitate mai mare a rezultatelor comparativ cu județele situate în întregime pe câmpie.
| Clădiri investigate | Media anuală | % clădiri > 300 Bq/m³ | Zonă de prioritate |
|---|---|---|---|
| 253 | 144 Bq/m³ | 9% | Moderată |
Sursă: CNCAN, Ordinul nr. 153/2023, Anexa 3 (măsurători pe celule de 10×10 km). Vezi și situația completă pe județe.
De ce variază nivelul de radon în județul Bistrița-Năsăud
Nordul județului Bistrița-Năsăud este dominat de Munții Rodnei, un horst alcătuit din șisturi cristaline vechi, iar în partea sudică a acestui masiv apar și roci vulcanice neogene. La est, Munții Bârgăului conțin corpuri vulcanice — andezite, dacite și diorite — dispuse sub formă de lacolite și sillsuri, peste șisturi cristaline sau depozite conglomeratice. Rocile cristaline și cele vulcanice pot fi asociate, în general, cu un potențial geogenic de radon mai ridicat decât depozitele sedimentare mai recente din depresiunile joase ale județului, cum este zona Bistriței. Această diversitate geologică — de la formațiuni cristaline montane la sedimente de vale — poate explica parțial media moderată de 144 Bq/m³ și existența unui procent notabil (9%) de clădiri peste 300 Bq/m³. Ca peste tot, condițiile specifice fiecărei clădiri contează la fel de mult ca zona geologică generală.
Trimite propria măsurătoare
Ai făcut o măsurătoare de radon în județul Bistrița-Năsăud? Trimite-ne rezultatul — după o verificare rapidă, o putem publica mai sus, ca reper pentru alți vizitatori.