Harta de radon în aerul din interiorul clădirilor din România, reprezentată de media aritmetică anuală la nivelul celulelor de 10 x 10 km pentru concentrația de activitate de radon în aerul din interiorul clădirilor în județele investigate, în funcție de legenda furnizată de European Commission, Joint Research Centre – JRC.
Potrivit evaluării europene, România se situează printre primele poziții în Europa cu privire la valoarea medie raportată pentru concentrațiile de radon măsurate în aerul interior (Cinelli et al., 2019), din perspectiva riscului de radon în clădiri.
Ce arată datele pe regiuni
Analizând rezultatele cuprinse în Fig. 1, se pot formula următoarele concluzii cu privire la distribuția regională a expunerii:
- nivelul de referință de 300 Bq/m3, impus de legislație ca prag de risc, este depășit pentru 10% din totalul clădirilor investigate;
- un procent de 72% din clădirile investigate prezintă concentrații de radon mai mari decât valoarea de 100 Bq/m3, recomandată ca referință de Organizația Mondială a Sănătății;
- pentru 20% din clădirile educaționale investigate concentrația de radon a depășit valoarea de 300 Bq/m3, valoare de referință stabilită prin legislația românească și europeană.
În baza rezultatelor obținute, putem considera că situația în clădirile care găzduiesc școli, spitale, primării este similară cu distribuția expunerii la radon în locuințe.
Valorile ridicate pentru concentrația de radon au fost asociate în principal cu lipsa ventilării clădirilor, etanșeizarea insuficientă și prezența unor fisuri în fundații, precum și cu prezența unor valori crescute pentru concentrația de radon în sol și a unui risc mare de transfer și acumulare a poluantului în aerul interior.
Situația pe județe
Tabelul 1. Situația rezultatelor pentru concentrația de activitate de radon în aerul din interiorul clădirilor cu locuințe, la nivel de județ, în baza tuturor rezultatelor măsurate la nivelul celulelor de 10 x 10 km, în funcție de legenda furnizată de European Commission, Joint Research Centre (JRC).
| Județul | Nr. clădiri investigate | Media anuală (Bq/m³) | % clădiri > 300 Bq/m³ | Zonă de prioritate |
|---|---|---|---|---|
| Alba | 487 | 128 | 7 | Moderată |
| Arad | 244 | 187 | 18 | Mare |
| Bacău | 61 | 80 | 0 | Nesemnificativă |
| Bihor | 1258 | 276 | 30 | Mare |
| Bistrița-Năsăud | 253 | 144 | 9 | Moderată |
| Brașov | 165 | 210 | 18 | Mare |
| București & Ilfov | 188 | 127 | 8 | Moderată |
| Buzău | 63 | 251 | 33 | Mare |
| Caraș-Severin | 219 | 163 | 11 | Mare |
| Cluj | 880 | 150 | 12 | Mare |
| Covasna | 141 | 157 | 10 | Mare |
| Galați | 12 | 53 | 0 | Nesemnificativă |
| Gorj | 28 | 107 | 7 | Moderată |
| Harghita | 206 | 185 | 15 | Mare |
| Hunedoara | 237 | 152 | 15 | Mare |
| Iași | 196 | 148 | 7 | Moderată |
| Maramureș | 109 | 187 | 17 | Mare |
| Mureș | 437 | 192 | 17 | Mare |
| Sălaj | 112 | 141 | 12 | Mare |
| Satu Mare | 106 | 172 | 6 | Moderată |
| Sibiu | 418 | 128 | 5 | Moderată |
| Suceava | 50 | 206 | 16 | Mare |
| Timiș | 453 | 168 | 14 | Mare |
| Tulcea | 14 | 205 | 21 | Mare |
| Vaslui | 38 | 189 | 8 | Moderată |
* Au fost luate în considerare doar valori pentru concentrația de activitate de radon ≥10 Bq/m3; au fost excluse erorile.
Zonele de prioritate mare
În conformitate cu art. 22 din Ordinul CNCAN nr. 153/2023, concentrația de radon la locurile de muncă se determină obligatoriu în zonele de prioritate mare.
Zonele cu prioritate mare la expunerea la radon sunt identificate în baza Figurii 1 și Tabelului 1 și a Hărții de pe site-ul CNCAN. Conform definirii din Anexa 3 pct. III la Ordinul CNCAN nr. 153/2023:
Tabelul 2. Județe încadrate ca zone de prioritate mare, în conformitate cu Anexa 3 pct. III la Ordinul CNCAN nr. 153/2023, în baza tuturor rezultatelor măsurate la nivelul celulelor de 10 x 10 km și introduse în cadrul Hărții de radon.
| Județul | Nr. clădiri investigate | Media anuală (Bq/m³) | % clădiri > 300 Bq/m³ |
|---|---|---|---|
| Arad | 244 | 187 | 18 |
| Bihor | 1258 | 276 | 30 |
| Brașov | 165 | 210 | 18 |
| Buzău | 63 | 251 | 33 |
| Caraș-Severin | 219 | 163 | 11 |
| Cluj | 880 | 150 | 12 |
| Covasna | 141 | 157 | 10 |
| Harghita | 206 | 185 | 15 |
| Hunedoara | 237 | 152 | 15 |
| Maramureș | 109 | 187 | 17 |
| Mureș | 437 | 192 | 17 |
| Sălaj | 112 | 141 | 12 |
| Suceava | 50 | 206 | 16 |
| Timiș | 453 | 168 | 14 |
| Tulcea | 14 | 205 | 21 |
* Au fost luate în considerare doar valori pentru concentrația de activitate de radon ≥10 Bq/m3; au fost excluse erorile.
Clădiri cu obligație de măsurare
În conformitate cu art. 23 din Ordinul CNCAN nr. 153/2023, măsurătorile de depistare (determinare/screening — prin metoda pasivă) a concentrației de activitate de radon în aerul interior se determină obligatoriu pe tot cuprinsul țării, indiferent de zona de prioritate, pentru următoarele clădiri:
a) locuri de muncă din subteran și parter, cum ar fi: stații de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peșteri, saline, instalații de tratare a apei, extracții materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare;
b) clădiri cu acces public;
c) clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcți, cum ar fi primării, prefecturi, sedii de poliție, unități școlare, creșe, grădinițe, unități sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc.